Dar BTS n-au știut de la început că vor avea un succes atât de mare și vor bate atâtea recorduri. Când au debutat, în 2013, erau necunoscuți în industria K-pop. Au semnat cu Big Hit, o casă de discuri relativ mică, care abia a scăpat de faliment la sfârșitul anilor 2000. Ea i-a strâns la un loc și i-a antrenat. RM a fost recrutat primul, după ce fondatorul Big Hit, Bang Si-Hyuk (cunoscut mai bine ca Hitman Bang), a ascultat un demo al tânărului care avea pe atunci 15 ani, doar pentru că producătorul Pdogg i-a zis că asta ascultă tinerii din ziua de azi. Apoi au fost recrutați ceilalți doi rapperi din BTS, SUGA și j-hope, iar cei trei au devenit stâlpii trupei, după spusele lui Bang. Jin, jimin, V și Jungkook au fost recrutați ca BTS să aibă o structură clasică de trupă K-pop și au devenit vocaliștii principali.
Deși au început de jos, cu o casă de discuri mică, acum se spune că tocmai acesta a fost unul dintre motivele pentru care au avut succes. Industria K-pop e cunoscută pentru cultura sa de muncă intensă la studio, cu mii de adolescenți care participă la castinguri și speră să fie selectați pentru antrenamente riguroase care durează ani de zile și care le sculptează personalitatea și îi învață să cânte și să danseze. Majoritatea nu reușesc, iar cei puțini care debutează ca idoli resimt puternic presiunea așteptărilor de a fi perfecți. Big Hit a vrut să alcătuiască un altfel de grup de idoli, unul cu care tinerii să rezoneze mai puternic, unul care să pună muzica pe primul loc. BTS au mai multă libertate decât colegii lor și își scriu și își produc singuri muzica. Până acum, au cântat despre subiecte care sunt evitate de colegii lor din industrie, cum ar fi sănătatea mintală, probleme sociale și presiunea anturajului. Ascultătorii au rezonat cu candoarea băieților din BTS și rețeaua timpurie de fani a explodat și s-a transformat într-o rețea globală imensă numită ARMY (un acronim pentru Adorable Representative M.C. For Youth).
Trupa n-a avut niciodată un hit viral precum „Gangnam Style”, ci s-a concentrat pe albume – ceva rar în popul occidental contemporan, dar mult mai întâlnit în industria K-pop. „BTS nu și-a schimbat niciodată stilul brusc. Au fost mereu constanți”, a explicat Bang.
Această constanță – în prioritizarea albumelor, concerte live și versuri inocente – le-a permis să se joace treptat cu sound-ul, iar noii ascultători sunt adesea surprinși de cât de diversă e discografia lor. Deși hip-hop-ul a rămas printre preferințele lor, trupa are și influențe EDM, moombahton, latino, heavy trap, cât și balade sentimentale. Au colaborat cu multe vedete, de la Nicki Minaj și Steve Aoki până la Ed Sheeran și Sia.
E greu să te hotărăști de unde să începi cu BTS, pentru că trebuie să știi cum funcționează K-pop-ul. EP-urile și mini-albumele sunt adesea reformulate ca un album final cu omisii și bonusuri, sunt înregistrate și în japoneză. Discografiile K-pop nu înseamnă neapărat lansări de albume, ci se împart în „ere” care au o anumită temă și coregrafie și un stil vizual specific.
Acest ghid e doar vârful aisbergului BTS; nici măcar n-o să intru în universul alternativ pe care l-a creat BTS cu povești care conectează videoclipurile, scurtmetrajele, cărțile, jocurile și webtoon-ul. Dar, cum și-au lansat noul album, BE, pe 20 noiembrie, e un moment foarte bun să afli mai multe despre cea mai faimoasă trupă de pe planetă.
